Nu este niciodată ușor să-i ierți pe cei din jur. Nu este ușor să poți sta în fața lor și să nu îți dorești să simtă durerea pe care o simți și tu. Trădarea devine amintirea constantă a cât de mult te-au rănit. Când am început să scriu aceste rânduri am fost neiertător. Voiam ca cei care mă rănesc să simtă durerea mea. Așa că am început să caut răzbunarea cu ani în urmă, am vrut dreptate și mai ales să spăl durerea dacă nu altceva. Adevarul este că niciodată nu m-am simțit mai bine. Nu a făcut durerea suportabilă, nu a curățat mânia din sufletul meu.
Drumul spre iertare!
Drumul meu spre iertare a început în momentul în care am înteles că trebuie să mă iert pe mine, pentru a-i putea ierta pe cei care mi-au provocat durere. Mi-a fost frică să las lucrurile să meargă, pentru că durerea este mai ușor să o menți decât să o eliberezi.
In this life, when you deny someone an apology,you will remember it at time you beg forgiveness. ― Toba Beta,
Mi-am asumat responsabilitatea pentru acțiunile mele, am făcut o examinare majoră asupra gândurilor mele, de multe ori fiind persoana care a rănit pe cineva. Am început să-mi cer scuze celor pe care i-am rănit, fie verbal, fie printr-o scrisoare sau un sms. Se pare că nu toată lumea a fost bucuroasă să audă cuvintele mele de iertare și să le accepte. Cu toate acestea cea mai mare provocare pentru mine a fost să spun “Vă iert…”.
Procesul nu este unul ușor atunci când vine vorba de iertare. Confruntarea cu tine nu este un proces ușor. O dată ce am făcut acest pas, mi-am dat seama că mi-am ridicat o povară grea, pe care o purtam zi de zi cu mine.
Iartă-i pe toți cei care te-au rănit, chiar dacă crezi că nu merită iertarea ta!
După ce am făcut acest pas, a venit etapa critică din procesul de iertare și anume de a-i ierta pe cei care m-au părăsit în cele mai grele momente. M-am gândit la toate motivele din lume să nu îi iert. Am căutat toate motivele din lume, că aceste persoane merită urâte. După un îndelung proces mi-am dat seama că iertarea nu are nimic de-a face cu ei, ci cu mine. Tot ce mi-am droit a fost să dorm în pace și să nu îmi fac griji, că nu am dat tot ce este mai bun din mine. Nu voiam să îmi fie furată puterea de a oferi tot ce am eu mai bun, iertarea! Acum tot acest process îmi dă putere. Îmi dă o putere incontestabilă pentru a-i ierta pe alții, dar mai ales îmi dă puterea de a mă putea ierta pe mine însumi.
Vă iert pe toți cei care m-ați mințit, care mi-ați înșelat așteptările, care m-ați trădat și care m-ați lovit pe la spate, nemeritat.
Vă iert pe toți cei care ați făcut din durerile și din necazurile mele bucuria voastră și prilej de bârfă.
Vă iert pe toți cei care mi-ați irosit timpul.
Vă iert pe toți cei care mi-ați abandonat atunci când nu ați avut nevoie de mine.
Vă iert pe toți cei care mi-ați întors spatele și care v-ați făcut nevăzuți în cele mai grele momente ale vieții mele.
Vă iert pe toți cei care mi-ați luat pacea interioară.
Vă iert pe toți cei care v-ați însușit calități morale exemplare doar pentru a-mi câștiga simpatia.
Vă iert pe toți cei care nu ați avut capacitatea decât să mă denigrați și să mă judecați după părerile mincinoase ale altora.
Vă iert pe toți cei care ați fost indiferenți la durerile mele.
Știți de ce vă iert? Nu pentru că sunteți demni de iertare și compasiune, ci pentru faptul că vreau să îmi eliberez sufletul și am să vă iert ori de câte ori este nevoie.
