Oricui îi este greu să vorbească despre el însuși. Nu știi ce să selectezi, nu-ți dai seama ce-ar trebui să spui și ce ar trebui lăsat de o parte. E greu să faci un bilanț, o știm cu toții. Cu toate astea, dacă tot trebuie să începi de undeva, cel mai bine e să începi cu onestitate. Adică, să încerci să spui adevărul.
Și adevărul e că am știut mereu că nu voi reuși să fiu ceea ce se numește ”un angajat model”. Mi-a fost clar de foarte devreme că nu voi putea să merg, docil, la job opt ore (de la 8.00 la 16.00), să validez o cartelă, să semnez o condică și să-mi fac norma. Eu dau randament, de exemplu, muncind două zile non stop. Abia apoi mă odihnesc.
Prin urmare, evaluându-mă serios, luând în considerare temperamentul meu, ideile mele și viziunea asupra a ceea ce ar trebui să fac pentru a reuși în business, am decis să-mi urmez aptitudinile și idealurile. Perseverență și multă muncă – acestea au fost și rămân coordonatele vieții mele profesionale. Și, în timp, ele au dat roade.
La 15 ani am știut că e momentul să-mi iau viața în posesie, că a venit clipa să-mi câștig ”independența financiară”, cum se spune. Am început, deci, să fac comerț: le vindeam colegilor de liceu componente IT&C și, destul de repede, s-au văzut și rezultatele – câștigam cam 1000 de dolari pe lună.
Câțiva ani mai târziu am decis să intru în lumea profesioniștilor și am înființat un SRL. Ca să nu lungesc vorba, această tentativă a fost un eșec total. Dar unul din care am învățat că nu e suficient să-ți dorești ceva pentru ca acel ceva să se și împlinească. Am învățat, ulterior, că drumul spre succes trece prin multiple eșecuri și că, doar în măsura în care știi să-ți asumi aceste eșecuri ca pe trepte necesare spre obținerea a ceea ce-ți dorești, poți să ajungi să te bucuri de propriile realizări.
Frica de eșec este naturală. Cine vrea, cu adevărat, să piardă sau să cadă la pământ? Dacă nu suferim de vreo formă de masochism, nici unul dintre noi nu-și dorește asta. Totuși, dacă suntem realiști, vom observa că spectrul eșecului ne suflă mereu în ceafă. Nimănui nu-i este garantat succesul. Or, tocmai acest adevăr ne face să ne temem. Ei bine, în această situație, tot ce putem face e să ne folosim de teama care ne face inima să bată anormal de tare, de frica de eșec, și s-o transformăm în energie pentru obținerea scopurilor propuse. De această ”strategie” – care pare simplă, dar care, de fapt, cere enorm de multă muncă și determinare – m-am folosit pentru a reuși. Și, până la urmă, lucrurile s-au aranjat ca de la sine. Îmi interiorizasem eșecurile: le-am transformat în pași necesari spre împlinire.
Studii:
Am absolvit liceul în Ocna-Mureș (jud. Alba). Am urmat apoi cursurile secției de Științe Politice de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) și, în paralel, cursurile Facultății de Drept.
Am urmat un masterat în Comunicare și Dezvoltare Durabilă, unul în Instituții de Drept Privat și altul în Managementul Strategic al Resurselor Umane.
Mai multe despre experiența mea profesională, dar și despre organizațiile din care fac parte, puteți citi aici.
Ma poti contacta la adresa de mail ovidiu@ovidiuilea.ro sau ma gasesti pe Facebook, Google+, LinkedIn, Twitter.