Ceea ce aveți în suflet este important doar dacă vă determină să faceți ceva.
Pentru că sunt în această afacere eu știu o mulțime de autori care iubesc sinceritatea. Ei cred despre dânșii că sunt scriitori, se imaginează așa la petreceri, ei constientizează asta adânc în suflet, au suflete de scriitori. Singurul lucru pe care îl ratează – unde sunt cu adevărat operele lor.
Dar oare chiar contează? Ceea ce este scris este singura chestie ce contează pentru a determina cine este si cine nu este scriitor?
De dragul iubirii lui Dumnezeu, da.
Asta este tactica folosită cel mai frecvent pentru a te apară de tot ceea ce am scris mai sus și mai demult și de orice critică din viața voastră. Această tactică este folosită de ecoul vostru pentru a vă apăra de munca grea asupra voastră: “Știu ca în suflet sunt un om bun”. Poate fi formulată și așa “Știu cine sunt” și “Eu trebuie să fiu eu însumi”.
Nu mă înțelegeți greșit; înăuntru sunteți totul. Tipul care a construit o casă pentru familie de la zero cu ce avea la îndemană a făcut asta pentru că așa este el pe dinăuntru. Orice faptă rea pe care ați săvârșit-o a început de la un impuls greșit, un anume gând a ricoșat în creierul tău până când ați fost nevoit să faceți asta. Și orice faptă bună se face pe același principiu. “Cine ești tu pe dinăuntru” – este îngrăsământul metaforic pe care cresc fructele tale.
Și iată ce trebuie să știe fiecare. Și ceea ce mulți dintre noi nu pot accepta:
“Tu ești fructul și nimic mai mult”.
Nimănui nu-i pasă de îngrăsământul vostru. “Cine sunteți voi pe dinăuntru” nu are nici o semnificație dacă nu produceți nimic pentru alții.
Înăuntru ai o milă mare pentru săraci. Minunat. Ați făcut ceva în privința asta? Sau ați rămas numai cu această compasiune? Auziti de vreo tragedie care s-a întâmplat și vorbiți “O, săracii copii. Transmiteți-le ce gândesc despre ei”? Duceți-vă naibii dacă faceți așa, mai bine aflați de ce au nevoie și ajutați-i. O sută de oameni au vizionat filmulețul Kony, virtual toți se gândeau la săracii copii africani. Și ce a făcut societatea cu aceste gânduri? Nimic! În fiecare zi mor copii din cauza că milioane de oameni iși vorbesc că a simți este la fel ca și a face. Este un mecanism interior controlat de partea lenesă a creierului care ne apară de acțiuni reale.
Câți dintre voi acum merg în cercuri și își zic “El/ea m-ar iubi dacă ar afla cât sunt de interesant!” Serios? Și cum ar trebui să se transmită aceste gânduri interesante de sine stătător lumii? Ori ele ar trebui să devină motiv pentru acțiunile voastre? Dacă fata sau băiatul visurilor voastre v-ar filma cu camera ascunsă în decursul unei luni ar fi uimiți de ceea ce văd? Țineți minte, ei nu vă pot citi gândurile, ei pot doar să vadă. Și-ar dori ei să devină o parte a vieții voastre?
Tot ceea ce vă rog eu este să aplicați asupra propriei persoane aceleași standarde pe care le folosiți la ceilalți. Cu siguranță aveți un prieten credincios iritant, a cărui ajutor se rezumă la” o să mă rog pentru dânșii”. Nu vă scoate din minți asta? Eu nu comentez acum dacă ajută sau nu rugăciunile, dar asta nu schimbă cu nimic faptul că acest om a ales acel tip de ajutor pentru care nu trebuie să-ți miști fundul de pe canapea. Acești oameni se abțin de la orice rău, intențiile lor sunt curate, îngrășământul lor interior este atât de curat pe cât este posibil, dar câte cresc pe el? Și ei trebuie să înțeleagă această metaforă mai bine ca oricine – am furat-o din Biblie. Iisus repeta ceva de genul “copacul este judecat după fructele pe care le face” într-una. Iisus nu a spus niciodata “Dacă vreți să munciți aici, îndepliniți norma”. Nu, el vorbea “Fiecare pom care nu dă fructe bune trebuie tăiat și aruncat în foc” (Evanghelia după Matei).
Oamenii nu reacționează bine cănd aud așa ceva. La fel au reacționat și managerii din film la cuvintele lui Alec Baldwin despre faptul că ei ar trebui să se facă mai puternici sau să se apuce să curețe papuci. Ceea ce ne aduce la punctul final…